Etapa a sasea a turului ne-a adus in fata un adversar despre care stiam ca este puternic si ca ne va pune probleme. Avea sa urmeze asadar un meci de 1, x sau 2. UNEFS era o echipa cu un lot valoros, avand jucatori cu o tehnica remarcabila. Ramanea de vazut daca aceste individualitati reuseau sa formeze si o echipa. Varful lor de lance nu era altul decat fostul nostru atacant, Aurelian Ursu (Bas), golgheterul campionatului trecut, astfel ca anihilarea acestuia a devenit o prioritate pentru noi. Stiam ca UNEFS-ul va juca cu multe mingi aruncate pe varf si de aceea am raspuns imediat cu un dublaj adecvat al fundasilor sau al mijlocasului defensiv. Incepem jocul dominand si ratand cateva situatii bune de a deschide scorul. Pana la urma avem 1-0, insa dupa doua faze simple, care nu anuntau mare lucru, ne vedem condusi cu 2-1. Scor nemeritat fata de aspectul jocului, dar pe finalul primei reprize se face dreptate si egalam cu ceva sansa dupa un corner. Este 2-2 la pauza si suspansul continua. Simtim totusi ca putem invinge cu siguranta si de aceea pe timpul pauzei reglam cateva lucruri care n-au mers prea bine pana acum. Echipa reactioneaza bine si reusim sa ne distantam la 4-2 fara prea mare greutate. UNEFS-ul e in corzi si la un contraatac juventin ratam copilareste sansa de face 5-2 si de a inchide probabil meciul. Si daca n-am marcat noi, o face UNEFS-ul. Este 4-3 si nu cred ca mai are rost sa amintesc acea vorba cu ''ocaziile se razbuna''. Astfel ca, in loc sa avem un final de meci linistit, ne vedem nevoiti sa suportam asaltul de final al UNEFS-ului, chiar daca el este purtat cu aceleasi arme tocite si arhicunoscute de pana acum - mingi lungi la bataie pe varf si de-aici incolo ce-o reusi sa faca Bas. Cu toate acestea presiunea creste si scapam fara gol la doua lovituri libere periculoase. Strangem randurile ca sa aparam rezultatul si reusim sa tinem cu dintii de acest avantaj minim pana la final. Castigam asadar trei puncte importante, in compania unei alte contracandidate la titlu. O victorie meritata, dar obtinuta cu dificultate, o victorie pe care o puteam obtine mai lejer daca am fi marcat atunci cand trebuia. Un meci care ne-a adus aminte de o alta zicala romaneasca - ''Pe cine nu lasi sa moara, nu te lasa sa traiesti...''.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu